definiția fibula definiție dex

fibule, s.f. 1. Agrafă (ornamentală) de metal, întrebuințată în antichitate pentru a încheia un veșmânt. 2. (Anat.) Peroneu. – Din lat. fibula.

fibule, s.f. 1. Agrafă (ornamentală) de metal, întrebuințată în antichitate pentru a încheia un veșmânt. 2. (Anat.) Peroneu. – Din lat. fibula.

s. peroneu.

s. peroneu.

s. f., g.-d. art. fíbulei; pl. fíbule

s. f., g.-d. art. fíbulei; pl. fíbule

f. 1) (în trecut) Agrafă de metal care servea pentru a încheia o haină. 2) rar Os lung și subțire situat între genunchi și gleznă; peroneu. /<lat. fibula

f. 1) (în trecut) Agrafă de metal care servea pentru a încheia o haină. 2) rar Os lung și subțire situat între genunchi și gleznă; peroneu. /<lat. fibula

s.f. 1. Agrafă de metal cu care se încheiau în antichitate hainele. 2. Peroneu. [< lat. fibula, cf. fr. fibule].

s.f. 1. Agrafă de metal cu care se încheiau în antichitate hainele. 2. Peroneu. [< lat. fibula, cf. fr. fibule].

s. f. 1. agrafă de metal, în antichitate, pentru încheierea veșmintelor. 2. inel purtat de actorii și atleții romani. 3. peroneu. (< lat. fibula, fr. fibule)

s. f. 1. agrafă de metal, în antichitate, pentru încheierea veșmintelor. 2. inel purtat de actorii și atleții romani. 3. peroneu. (< lat. fibula, fr. fibule)