s.n. Concepție care dă prioritate credinței religioase față de știință ori le pune pe același plan. – Din fr. fidéisme.
n. Concepție filozofică care acordă prioritate credinței față de știință. /<fr. fidéisme
s.n. 1. Concepție filozofică iraționalistă care dă credinței prioritate față de știință sau pune credința pe același plan cu știința. 2. Concepție iraționalistă, dezavuată de biserică, potrivit căreia credința ar depinde mai ales de sentiment, putând ajunge singură la adevăruri superioare, inaccesibile rațiunii. [Pron. -de-ism. / < fr. fidéisme, cf. lat. fides – credință].
s. n. 1. orientare a unor concepții filozofice care acordă credinței prioritate față de știință, sau le pun pe același plan. 2. (în catolicism) concepție potrivit căreia credința ar depinde mai ales de sentiment, putând ajunge singură la adevăruri superioare, inaccesibile rațiunii. (< fr. fidéisme)