definiția fierarii definiție dex

, fierari, s.m. 1. Muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale; faur², făurar², covaci, covali. 2. (Adesea determinat prin „ betonist”) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul armat. – Din lat. ferrarius.

s. (înv. și reg.) făurar, (reg.) covaci, covali, (înv.) faur.

s. m. (sil. fie-), pl. fierári

m. Meșter care confecționează obiecte din fier sau alte metale. ♢ ~-betonist muncitor specializat în fasonarea și montarea scheletului metalic pentru beton armat. [Sil. fie-] /<lat. ferrarius

fierării, s.f. 1. Atelier în care fierarul prelucrează la cald fierul sau alt metal; făurărie¹, făuriște. 2. Meșteșugul fierarului; făurărie¹. – Fierar + suf. -ie.

fierării, s.f. 1. Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal. 2. (Cu sens colectiv) Obiecte sau piese din fier ori din alt metal; făurărie², fierărit. – Fier + suf. -ărie.

s. (reg.) cușniță, (Transilv.) covăcerie, covăcie, (Mold. și Bucov.) covălie, (Transilv.) făurărie, făurie, făuriște. (Nicovala se afla în ~.)

(meșteșug, atelier, colectivitate) s. f. (sil. fie-), art. fierăría, g.-d. art. fierăríei; (ateliere, magazine) pl. fierăríi, art. fierăríile

f. 1) Meseria de fierat. 2) Atelier în care se prelucrează fierul sau alte metale. 3) Magazin (sau raion într-un magazin) unde se vând obiecte din fier. 4) rar Prelucrare a fierului sau a altor metale. [Art. fierăria; G.-D. fierăriei; Sil. fi-e-ră-ri-e] /fierar + suf. ~ie