Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția fierbintelui definiție dex
fierbintelui
găsește rime pentru
fierbintelui
FIERBÍNTE,
fierbinți
,
adj.
1.
Care are o
temperatură
ridicată
, care
răspândește
o
căldură
puternică
;
foarte
cald
,
arzător
.
2.
Fig. (
Despre
sentimentele
oamenilor
și
manifestarea
lor
exterioară
;
adesea
adverbial
)
Foarte
puternic
,
adânc
,
aprins
,
înfocat
. ♦ (
Rar
;
despre
culori
)
Aprins
,
viu
. – Lat.
fervens, -ntis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fierbintelui
FIERBÍNTE
adj.
1.
clocotit
.
(
Apă
~.)
2.
v.
încins
.
3.
v.
canicular
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fierbintelui
FIERBÍNTE
adj. v.
avântat
,
entuziasmat
,
entuziast
,
fervent
,
focos
,
intens
,
înflăcărat
,
înfocat
,
însuflețit
,
pasionat
,
puternic
,
viu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fierbintelui
Fierbinte
≠
rece
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia fierbintelui
fierbínte
adj. m. (
sil
.
fier
-
), f.
fierbínte
,
g.-d.
art
.
fierbíntei;
pl. m. și f.
fierbínți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fierbintelui
FIERBÍN//TE ~ți
adj.
1) Care are
temperatură
ridicată
; care
degajă
multă
căldură
;
foarte
cald
.
Ceai
~ . 2)
și
adverbial
fig.
(
despre
manifestări
ale
oamenilor
) Care are o
intensitate
deosebită
.
Dragoste
~. 3)
(
despre
persoane
)
Care este
plin
de
energie
, de
temperament
. [
Sil
.
fier
-bin-
] /<lat.
fervens
, ~
ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fierbintelui
fierbínte
adj. –
1.
Foarte
cald
,
arzător
. –
2.
Aprins
,
înfocat
. –
3.
(Adv.)
Arzător
. Lat.
fĕrventem
(Pușcariu 608;
Candrea
-
Dens
., 587;
DAR
). Este
dublet
de la
fervent
, adj., din fr.
fervent
. Der.
fiebintător,
adj. (
rar
.,
încălzitor
;
Alecsandri
întrebuințează
greșit
acest cuvînt, cu
sensul
de „
spumos
”);
fierbințeală
, s.f. (
fervoare
,
căldură
,
ardoare
, avînt,
pasiune
; înfierbîntare;
febră
);
înfierbînta,
vb. (a
încălzi
; a
aprinde
, a
excita
; refl., a se
aprinde
, a se
înflăcăra
);
înfierbîntător
, adj. (care înfierbîntă).
Forma
înfierbăza
, vb. (a
încălzi
) se
consideră
a fi
reprezentant
al lat. *
fĕrvidĭāre
, de la
fĕrvidus
(Capidan,
Dacor.,
III, 758;
DAR
);
apare
însă
numai
la Dosoftei, unde
abundă
creațiile
personale
,
astfel
încît
der. este
oarecum
îndoielnică
.
Înfierbînta
se
consideră
uneori
(Byhan 22;
Iordan
,
Dift.,
171), ca der. de la lat. *
infĕrventāre
,
ipoteză
care pare
gratuită
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia fierbintelui
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK