, filtrez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.), A separa părțile omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru; a trece un fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. 2. (Fiz.) A împiedica trecerea printr-un mediu a unora dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. ♦ (În limbaj curent; despre lumină) A pătrunde, a se strecura (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). ♦ A selecta dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențe cuprinse între anumite limite. – Din fr. filtrer.
vb., ind. prez. 1 sg. filtréz, 3 sg. și pl. filtreáză
pers. 3 se ~eáză intranz. (despre lumină) A pătrunde strecurându-se (printr-un corp transparent, printr-o deschizătură etc.). /<fr. filtrer
vb. I. tr. 1. A trece un lichid printr-un filtru (pentru a separa corpurile străine, impuritățile etc.). 2. A separa radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. [< fr. filtrer, it. filtrare].
vb. I. tr. 1. a trece un lichid printr-un filtru, pentru a-l separa de corpurile străine în suspensie, de impurități, de microbi etc. 2. a selecta radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. ♢ a opri cu un filtru o parte dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. II. refl (despre lumină) a pătrunde printr-o perdea etc. (< fr. filtrer)