s.n. Concepție filozofică conform căreia orice fenomen reprezintă realizarea unui scop dinainte stabilit. – Din fr. finalisme.
n. Concepție filozofică conform căreia orice fenomen sau proces din natură are un scop prestabilit; teleologie. /<fr. finalisme
s.n. Concepție idealistă care susține că întreaga desfășurare a fenomenelor din natură urmărește și realizează un anumit scop final, prestabilit, negând astfel existența legilor obiective; teleologie. [< fr. finalisme, cf. lat. finis – scop].
s. n. concepție filozofică idealistă, opusă determinismului, potrivit căreia orice fenomen sau proces din natură reprezintă realizarea unei finalități (1); teleologie. (< fr. finalisme)