vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. finésc
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. finésc
tranz. rar A duce până la fine; a termina; a sfârși; a isprăvi; a dovedi; a încheia; a mântui. /<fr. finir, lat. finire
tranz. rar A duce până la fine; a termina; a sfârși; a isprăvi; a dovedi; a încheia; a mântui. /<fr. finir, lat. finire