finisez, vb. I. Tranz. A executa ultimele operații asupra unui produs sau a unei lucrări, pentru a le da forma sau aspectul definitiv. – Din fr. finir (după finisaj).
vb., ind. prez. 1 sg. finiséz, 3 sg. și pl. finiseáză
tranz. (obiecte) A aduce la condițiile dorite prin definitivare; a duce la bun sfârșit; a definitiva. /<fr. finir
vb. I. tr. A da forma definitivă unui produs sau unei lucrări. [P.i. -sez. / < fr. finir].
vb. tr. a da forma definitivă unui produs, unei lucrări. (după fr. finir)