s.f. Lipsă mare, generală și prelungită de hrană. – Cf. foame.
s. (înv., în Mold.) flămânjune.
s. f., g.-d. art. foámetei
f. 1) Lipsă mare și de lungă durată de produse alimentare. 2) Perioadă de timp când au avut loc asemenea lipsuri. Pe timpul ~i. 3) fig. fam. Persoană căreia mereu îi este foame. [Sil. foa-me-] /<lat. fames, ~itis