Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția focurile definiție dex
focurile
găsește rime pentru
focurile
a fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz
expr.
a se
lăuda
înainte
de
reușită
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a-i da
(cuiva)
lămâița
în
foc
expr. (
er
. – d.
femei
)
a avea
contact
sexual
cu un
bărbat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a-i da tărâța în foc
expr. (
er
.)
1.
(
d.
femei
) a
juisa
.
2.
(
d.
bărbați
) a
ejacula
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a împușca doi iepuri dintr-un foc
expr.
a
atinge
două
obiective
, a
realiza
două
lucruri
dintr-o
singură
acțiune
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a înjura ca un birjar / ca la ușa cortului / de mama focului / de toți sfinții
expr.
a
înjura
foarte
urât
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a lua
(
cuiva
)
porumbul
de pe
foc
expr.
a
dejuca
planurile
(
cuiva
); a-i
juca
(
cuiva
) o
festă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a se juca cu focul
expr.
a se
expune
în
mod
inutil
unui
risc
; a-și
asuma
riscuri
mari
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
a-și da foc la valiză
expr.
a
face
o
gafă
ireparabilă
, cu
consecințe
neplăcute
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
CAR DE FÓC
s. v.
locomotivă
,
mașină
,
tren
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia focurile
de mama focului
expr.
cu
intensitate
; cu
pasiune
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
FOC
2
,
focuri
, s.n.
Pânză
triunghiulară
susținută
de
bompres
la
prora
unei
nave
. – Din fr.
foc
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia focurile
FOC
1
,
focuri
, s.n.
I.1.
Ardere
violentă
cu
flacără
și cu
dezvoltare
de
căldură
; (concr.)
materie
în
curs
de
ardere
. ♢ (În
exclamații
sau
imprecații
,
adesea
glumeț
sau fam.)
Se
făcu
frumoasă
,
arz
-o
focul
.
♢
Foc
de
artificii
=
ardere
de
materii
inflamabile
care
produc
jerbe
de
flăcări
colorate
. ♢ Expr.
A
lua
foc
= a se
aprinde
.
A pune pe cineva pe
foc
= a
cere
cuiva ceva cu
prea
mare
stăruință
; a
insista
prea
mult
ca cineva să
acționeze
într-un
anumit
sens
.
A se
arunca
(sau
a
intra
)
în
foc
(
pentru
cineva sau ceva) = a-și
expune
viața
(
pentru
cineva sau ceva).
A
lua
focul
cu
mâna
altuia
sau
a
scoate
castanele
din
foc
cu
mâna
altuia
= a pune pe
altcineva
sa
întreprindă
o
acțiune
primejdioasă
, a
fugi
de
răspundere
,
lăsând
munca
pe
seama
altuia
.
A(-și) pune
sau
a(-și)
băga
mâna
în
foc
(
pentru
cineva) = a
garanta
pentru
faptele
,
pentru
cinstea
cuiva.
A
lua
(sau
a
prinde
)
foc
cu
gura
sau
a
mânca
foc
(
pentru
cineva) = a
face
tot
posibilul
, a fi
gata
la
orice
sacrificii
(în
favoarea
cuiva), a
apăra
cu
tărie
pe cineva.
Harnic
(sau
iute
, etc.)
(de
mănâncă
)
foc
=
foarte
harnic
(sau
iute
, etc.)
A se
face
(sau
a se
mânia
, a se
supăra
)
foc
(
și
pară
) = a se
înfuria
, a
turba
de
mânie
. ♢ (
Ajută
la
formarea
superlativului
absolut
,
ținând
locul
lui „
foarte
”)
Jucării
frumoase
foc
.
♢ Expr.
De
mama
focului
=
strașnic
,
grozav
. ♦
Arderea
din
vatră
,
cuptor
,
sobă
, etc.,
făcută
prin
degajare
de
căldură
. ♦ Fig.
Lumină
roșiatică
,
asemănătoare
cu
flăcările
. ♦ Fig.
Strălucire
(a unei
pietre
scumpe
, a unui
metal
prețios
, etc.). ♦
Dispozitiv
de
ardere
(la o
lampă
).
2.
Incendiu
. ♢ Expr.
A
trece
(o
țară
, un
oraș
, etc.)
prin
foc
și
sabie
= a
incendia
, a
distruge
cu
forța
armată
.
3.
Împușcătură
; p.
ext.
salvă
,
tir
. ♢
Armă
de
foc
=
armă
care
folosește
pulbere
explozivă
.
Foc
!
=
comandă
militară
pentru
începerea
unei
trageri
. ♢ Expr.
A
deschide
focul
= a
începe
să
tragă
cu
arma
.
A fi
(sau a
sta
)
între
două
focuri
= a fi
încolțit
din
două
părți
. ♦ Fig.
Luptă
,
război
.
4.
Lumină
,
far
sau
flacără
care
reprezintă
un
anumit
semnal
în
navigația
pe
apă
.
II.
Fig.
1.
Entuziasm
,
avânt
,
înflăcărare
. ♢
Loc
. adj. (
Plin
)
de
foc
=
înfocat
,
înflăcărat
,
aprins
. ♢
Loc
. adv.
Cu
foc
= cu
înflăcărare
, cu
entuziasm
, cu
aprindere
. ♢ Expr. (
Urmat
de un
genitiv
)
În
focul
...
= în
momentele
de
mare
intensitate
, în
faza
culminantă
a unei
acțiuni
.
2.
Agilitate
,
vioiciune
,
neastâmpăr
.
3.
Durere
,
chin
,
jale
,
necaz
. ♢ Expr.
A-și
vărsa
focul
= a se
destăinui
, a-și
descărca
sufletul
, a-și
spune
durerea
; a-și
descărca
nervii
, a se
răcori
.
A-și
scoate
un
foc
de la
inimă
=
a)
a se
răzbuna
pe cineva;
b)
a
scăpa
de o
suferință
. ♦
Nenorocire
,
pacoste
,
urgie
. ♢ Expr. (Fam.)
N-o fi
foc
= nu e nici o
nenorocire
. – Lat.
focus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia focurile
FOC
s. v.
ardoare
,
avânt
,
elan
,
entuziasm
,
înflăcărare
,
înfocare
,
însuflețire
,
pasiune
,
patimă
,
pornire
,
scarlatină
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia focurile
FOC
s.
1.
v.
incendiu
.
2.
foc
bengal
v.
foc
de
artificii
;
foc
de
artificii
=
foc
bengal
.
3.
v.
împușcătură
.
4.
salvă
.
(~ de
artilerie
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia focurile
foc
(
ardere
;
pânză
de la
prora
navei
) s. n., pl.
fócuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia focurile
FOC
1
~uri
n.
I.
1)
Degajare
simultană
de
căldură
și de
lumină
cu
producere
de
flăcări
.
~
olimpic
. 2)
Material
combustibil
aprins
(cu
scopul
de a
căpăta
căldură
și
lumină
).
A se
încălzi
la ~. ♢ A
lua
(
sau
a
prinde
)
~ cu
gura
pentru
cineva
a
face
tot
posibilul
și
imposibilul
pentru
cineva.
A
sta
ca pe ~
a fi
neliniștit
sau
grăbit
.
A se
teme
ca de
~ a se
teme
foarte
tare
.
Până nu
faci
~, nu
iese
fum
orice
zvon
cuprinde
și un
grăunte
de
adevăr
. 3)
Dispozitiv
de
ardere
.
Plită
cu
patru
~
uri
. 4)
Nimicire
a
bunurilor
materiale
prin
ardere
(în
flăcări
). ♢
~ și
pârjol
mare
prăpăd
;
dezastru
.
A
trece
(o
țară
, o
regiune
etc.) prin ~ și
sabie
a
distruge
complet
prin
incendii
cu
forțe
armate
(o
țară
, o
regiune
etc.). 5)
fig.
Strălucire
vie
,
luminoasă
(
asemănătoare
unei
flăcări
).
~ul
diamantelor
. ~ul din
privire
.
6)
pop.
Descărcare
a unei
arme
;
împușcătură
.
~ de
artilerie
. ♢
A fi
(
sau
a
sta
)
între
două
~
uri
a se
afla
într-un
loc
,
fiind
amenințat
de
pericol
din
două
părți
. 7)
Sursă
de
lumină
care
servește
drept
semnal
(în
navigație
). 8)
Pânză
de
formă
triunghiulară
de la
prora
unei
nave
susținută
de
bompres
.
II
. (
în
exclamații
glumețe
sau în blestemuri
)
Ardă
-l
(sau
arză
-l) ~ul să-l
ardă
!
Bat
-o ~ul!
/<lat.
focus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia focurile
FOC
2
~uri
n.
I.
1)
Senzație
de
arsură
în
interiorul
corpului
,
cauzată
de o
boală
. 2)
Ardoare
a
sentimentelor
;
înflăcărare
deosebită
.
~ul
tinereții
.
4)
fig.
Discuție
aprinsă
în
contradictoriu
. ♢
A
turna
gaz
în
(sau
pe
)
~
a
agrava
o
neînțelegere
.
II.
(
urmând
un
adjectiv
, îi
atribuie
valoare
de
superlativ
absolut
)
Scump
~.
Urat
~.
Frumos
~. ♢ (
Frumos
,
urat
etc.) de
mama
~
ului
grozav
,
strașnic
(de
frumos
, de
urât
etc.). /<lat.
focus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia focurile
foc (fócuri),
s.n. –
1.
Ardere
cu
flacără
și
căldură
. –
2.
Incendiu
,
rug
. –
3.
Împușcătură
,
salvă
. –
4.
Cămin
,
vatră
. –
5.
Strălucire
. –
6.
Arsură
,
usturime
. –
7.
Ardoare
,
violență
, avînt. –
8.
Nenorocire
,
necaz
,
calamitate
,
chin
. –
9.
(Adv.)
Cumplit
,
îngrozitor
,
teribil
. –
10.
(Arg.)
Pistol
. – Mr., megl.
foc
,
focuri
, istr.
foc
, focure
. Lat.
fŏcus
(
Diez
, I, 192; Pușcariu 635;
Candrea
-
Dens
., 627; REW 3400;
DAR
), cf. it.
fuoco
, prov.
foc
,
fr.
feu
, cat.
fog
, sp.
fuego
,
port
.
fogo.
Pentru
sensul
8, cf. calabr.
focu
amaru
„
nenorocire
,
calamitate
”. Der.
focar
, s.n. (
rug
;
nenorocire
,
calamitate
), cu suf. -
ar
(după
Candrea
-
Dens
., 628, REW 3398 și
DAR
, din lat.
fōcārium
), înv., s-a
readaptat
modern
după fr.
foyer,
cu
sensul
tehnic
de „
proiector
,
reflector
”;
focăr
(a)
ie
, s.f. (
rug
,
incendiu
);
focărițe
, s.f. pl. (Trans.,
chibrituri
);
focos
, adj. (
înflăcărat
);
focuit
,
adj. (Trans.,
nenorocit
);
înfoca
,
vb. (a da
foc
, a
aprinde
; a
înflăcăra
, a
pasiona
);
înfocăciune
, s.f. (înv.,
inflamare
);
focar
, s.m. (
fochist
);
fochist
, s.m. (
muncitor
care
asigură
arderea
combustibilului
într-un
focar
),
formație
recentă
cu suf. -
ist
. –
Foca
, s.m. (
sărbătoarea
Sfîntului
Foca
, 22
iulie
), din ngr. φωϰᾶς, a
fost
asimilat
prin
etimologie
populară
cu
foc
;
astfel
încît
această
sărbătoare
este
considerată
ca
propice
pentru
a se
asigura
împotriva
incendiilor
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia focurile
FOC
s.n.
(
Mar
.
)
Pânză
triunghiulară
care se
găsește
la
prora
unei
nave
,
fiind
susținută
de
bompres
. [Var.
floc
s.n. / < fr.
foc
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia focurile
FOC
n.
velă
triunghiulară
la
prora
unei
nave
,
susținută
de
bompres
. (< fr.
foc
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia focurile
foc
,
s.n. sg. (
tox
.)
metamfetamină.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
focul lui ardei (iute)
expr.
1.
iubire
.
2.
afacere
pe
picior
mare
,
riscantă
prin
natura
sa
ilicită
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
FOCULLUIDUMNEZÉU
s. v.
licurici
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia focurile
FOC VÍU
s. v.
zona
zoster
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia focurile
foișorul de foc
expr. (
er
., glum.)
penis
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
între ciocan și nicovală / două focuri
expr.
într-o
situație
dificilă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia focurile
MATCA FÓCULUI
s. v.
iad
,
infern
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia focurile
Țára de Foc
s. pr. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia focurile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK