s.f. (foncieră, pl. fonciere), adj. (pl. foncieri; f. foncieră, fonciere)
, fonciere s.f. (Înv.) Impozit care se plătea pentru proprietățile agricole. [Pr.: -ci-e-] – Din fr. foncière.
s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. fonciérei; pl. fonciére
s.f. (Rar) Impozit funciar. [Pron. -ci-e-. / < fr. foncière].
s. f. impozit funciar. (< fr. foncière)