formalizez, vb. I. 1. Tranz. A realiza o formalizare. 2. Refl. A se supăra, a se simți jignit de nerespectarea unor reguli (neînsemnate) de politețe. – Din fr. formaliser.
vb., ind. prez. 1 sg. formalizéz, 3 sg. și pl. formalizeáză
tranz. rar A face să se formalizeze. /<fr. formaliser
tranz. (obiecte ale unor științe) A reduce la un sistem formal de simboluri prin procedeele logicii moderne. /<fr. formaliser
intranz. rar A încerca un sentiment de indignare, provocat de purtarea reprobabilă a cuiva; a se scandaliza. /<fr. formaliser
vb. I. 1. tr. A da un caracter formal unui sistem de cunoștințe. ♦ (Log.) A reduce la un sistem pur sintactic de simboluri (potrivit procedurilor logicii moderne), la un sistem de cunoștințe. 2. refl. A se supăra, a fi ofensat din cauza unei mojicii, a unei impoliteți etc. [< fr. formaliser].
vb. I. tr. a da un caracter formal unui sistem de cunoștințe, unei teorii. ♢ (log.) a reduce la un sistem de cunoștințe. II. refl. a se simți ofensat din cauza unei impoliteți. (< fr. formaliser)