, fosforescenți, -te, adj. Care poate produce fosforescență. – Din fr. phosphorescent.
adj. m., pl. fosforescénți; f. sg. fosforescéntă, pl. fosforescénte
(~ți, ~te) Care emite lumină în obscuritate; dotat cu fosforescență. Animal ~. /<fr. phosphorescent
adj. Care prezintă fosforescență, care emite lumină în întuneric. [< fr. phosphorescent].
adj. care produce fosforescență. (< fr. phosphorescent)
fosforescențe, s.f. Proprietate a unor compuși chimici de a emite lumină când absorb sau după ce au absorbit radiații luminoase ultraviolete sau corpusculare; calitatea de a lumina în întuneric; p. ext. sclipire. – Din fr. phosphorescence.
s. f., g.-d. art. fosforescénței; pl. fosforescénțe
f. 1) Luminescență a fosforului. 2) fiz. Proprietate a unor substanțe de a emite lumină după ce au absorbit radiații (ultraviolete). 3) biol. Proprietate a unor organisme animale sau vegetale de a emite lumină în obscuritate. /<fr. phosphorescence
s.f. Fenomen de luminescență pe care îl prezintă un corp care emite lumină spontan sau prin acțiunea unei arderi lente; (p. ext.) sclipire. [< fr. phosphorescence].