fotocolografii, s.f. Procedeu de tipărire la care se folosește ca formă de tipar un strat de gelatină sensibilizat la acțiunea luminii și transformat într-un clișeu imprimabil prin reproducere fotomecanică; heliotipie. – Din fr. photocollographie.
s. f. → colografie
s.f. Procedeu de reproducere tipografică în care se folosește un strat de gelatină sensibilizat la acțiunea luminii. V. heliotipie. [Gen. -iei, / < fr. photocollographie].
s. f. procedeu de reproducere tipografică folosind un strat de gelatină sensibilizat la acțiunea luminii. (< fr. photocollographie)