s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu studierea principiilor, metodelor și procedeelor de determinare a formei și a dimensiunilor obiectelor pe baza fotogramelor. – Din fr. photogrammétrie.
s. f. (sil. -gram-, -tri-), art. fotogrammetría, g.-d. fotogrammetríi, art. fotogrammetríei
f. Ramură a topografiei care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor și formei obiectelor de pe teren cu ajutorul fotogramelor în vederea întocmirii hărților și ridicării planurilor. [Art. fotogrammetria; G.-D. fotogrammetriei; Sil. -tri-e] /<fr. photogrammétrie
s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu ridicarea planurilor și a hărților pe baza fotogramelor; fototopografie. [Gen. -iei. / < fr. photogrammétrie, cf. gr. phos – lumină, gramma – scriere, metron – măsură].
s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu ridicarea planurilor și a hărților pe baza fotogramelor. (< fr. photogrammétrie)
(1) fotogrammetre, s.n., (2) fotogrammetri, s.m. 1. S.n. Aparat cu care se iau fotograme. 2. S.m. Tehnician care se ocupă cu operații de fotogrammetrie. – Din germ. Photogrammeter, fr. photogrammètre.
(persoană) s. m. (sil. -gram-, -tru), art. fotogrammétrul; pl. fotogrammétri, art. fotogrammétrii
(aparat) s. n. (sil. -gram-, -tru), art. fotogrammétrul; pl. fotogrammétre
m. Lucrător specializat în fotogrammetrie. /<fr. photogrammetre
s.n. Aparat cu care se fac fotograme. // s.m. Tehnician care se ocupă cu operații de fotogrammetrie. [Pl. -re, (s.m.) -ri. / < fr. photogrammètre].