s.f. Parte a opticii care se ocupă cu măsurarea intensității surselor de lumină, a iluminării etc. – Din fr. photométrie.
s. f. (sil. -tri-), art. fotometría, g.-d. fotometríi, art. fotometríei
f. Ramură a opticii care se ocupă cu măsurarea surselor de lumină. [Art. fotometria; G.-D. fotometriei; Sil. -tri-e] /<fr. photométrie
s.f. Capitol al opticii care studiază metodele de măsurare a mărimilor caracteristice radiațiilor luminoase. [Gen. -iei. / < fr. photométrie].