s.f. Ramură a fotogrammetriei care se ocupă cu ridicări topografice ale unor porțiuni restrânse din suprafața terestră. – Din germ. Phototopographie, fr. phototopographie.
s. f. → topografie
f. Ramură a topografiei care se ocupă cu descrierea unor porțiuni mici din suprafața terestră cu ajutorul fotogramelor. [Art. fototopografia; G.-D. fototopografiei; Sil. -fi-e] /<fr. phototopographie
s.f. Aplicarea fotogrammetriei la topografie. [Gen. -iei. / < fr. phototopographie].