fracturez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) frânge, a(-și) rupe un os, p.ext. un membru al corpului; a produce sau a suferi o fractură. – Din fr. fracturer.
vb., ind. prez. 1 sg. fracturéz, 3 sg. și pl. fractureáză
tranz. (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a frânge; a rupe. /<fr. fracturer
vb. I. tr., refl. A(-și) rupe, a(-și) frânge un os; (p. ext.) un membru al corpului. [< fr. fracturer].