s. m.
, frasini, s.m. Arbore cu tulpina dreaptă, cilindrică, cu coroana rară, frunze compuse, flori unisexuate lipsite de corolă și fructe alungite, cu lemnul elastic, folosit în industrie (Fraxinus excelsior). – Lat. fraxinus.
m. Arbore cu tulpina dreaptă, înaltă, cu coroană rară, cu frunze compuse, alungite, al cărui lemn, dur și flexibil, are întrebuințare industrială. /<lat. fraximus
s.m. – Arbore cu tulpina dreaptă, cu coroana rară, cu lemnul elastic folosit în industrie (Fraxinus excelsior). – Var. (Banat) frapsăn, frapsine. Mr. frapsin, megl. frasin, istr. frǫsir. Lat. fraxĭnus (Pușcariu 642; Candrea-Dens., 633; Meyer-Lübke, Studi rum., IV, I; REW 3489; DAR; Graur-Rosetti, BL, III, 70), cf. alb. frasër, it. frassino, prov. fraisse, fr. frêne, sp. fresno, port. freixo. Pierderea lui p (cf. rezultatul frapsăn) nu este clară; Candrea-Dens., o explică prin încrucișarea cu sl. jasenŭ, sau plecîndu-se de la o formă în care grupul ps era protonic, ca frăsinet. Der. frăsinel, s.m. (plantă erbacee, Dictamnus fraxinella); frăsinet, s.n. (pădure de frasini) care, după Pușcariu 643, Candrea-Dens., 634, REW 3488 și DAR reprezintă lat. fraxinetum, cf. mr. frăpsinet, it. frassineto, fr. frênaie, sp. fresneda; frăsinică, s.f. (varietate de frasin); frăsiniu, adj. (se spune despre unii arbori care seamănă cu frasinul). – Din mr. provine ngr. θράψους (Meyer, Neugr. St., II, 74).
s. m. + prep. + s. m.