fulguranți, -te, adj. Înconjurat de fulgere. ♦ (Adesea fig.) Care împrăștie o lumină vie și de scurtă durată. – Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, -ntis.
adj. m., pl. fulguránți; f. sg. fulgurántă, pl. fulguránte
(~ți, ~te) 1) Care fulgeră; care produce fulgere. 2) Care produce o lumină orbitoare asemănătoare fulgerului. /<fr. fulgurant, lat. fulgurans, ~ntis
adj. (Franțuzism) Înconjurat de fulgere. ♦ Care răspândește o lumină vie și de scurtă durată. [< fr. fulgurant, cf. lat. fulgur – fulger].
adj. 1. înconjurat de fulgere. ♢ care răspândește o lumină vie și de scurtă durată. 2. care se produce foarte rapid; fulgerător, prompt. 3. (fig.) care impresionează puternic spiritul, imaginația; scânteietor, pătrunzător. (< fr. fulgurant, lat. fulgurans)