funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionner (după funcție).
vb. 1. v. lucra. 2. (rar) a ființa. (~ un birou special de informații.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)
vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 3 sg. și pl. funcționeáză
intranz. (despre mașini, aparate etc.) A-și îndeplini funcția; a se afla în acțiune; a lucra; a merge. [Sil. -ți-o-] /<fr. functionner
vb. I. intr. A-și exercita funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, în stare de funcționare. [Pron. -ți-o-. / < fr. fonctionner].
vb. intr. a-și exercita funcția, rolul; a fi în stare de activitate. (< fr. fonctionner)