furcării, s.f. (Rar) Șezătoare la care se toarce cu furca (3); furcă (4). – Furcă + suf. -ărie.
s. v. clacă, furcă, șezătoare.
s. f., art. furcăría, g.-d. art. furcăríei; pl. furcăríi, art. furcăríile