furori, s.f. 1. (Rar) Mânie, furie, delir furios. 2. (Rar) Pasiune violentă, patimă arzătoare; încântare. 3. (Fam.; în expr.) A face furori = a provoca admirație, senzație, mai ales pentru aspectul exterior. – Din fr. fureur, lat. furor, -oris.
f. rar 1) Exces de furie. 2) Patimă arzătoare; pasiune puternică. ♢ A face ~ori a încânta pe cineva, în special, prin aspectul exterior. [Sil. -roa-re] /<fr. fureur, lat. furor, ~oris
s.f. (Rar) 1. Mânie, delir furios, furie. 2. Pasiune violentă; încântare. ♢ (Fam.) A face furori = a provoca admirație (mai ales prin aspectul exterior). [Cf. fr. fureur, lat. furor].