gâfâieli, s.f. Gâfâit. [Pr.: -fâ-ia-] – Gâfâi + suf. -eală.
s. gâfâit, pufăială, pufăire, pufăit, pufăi-tură. (~ cuiva după un efort fizic.)
s. f., g.-d. art. gâfâiélii; pl. gâfâiéli
f. Zgomot caracteristic produs de o ființă care gâfâie. /a gâfâi + suf. ~eală