gâlcevitori, -oare, adj., s.m. și f. (Pop.) (Om) certăreț. – Gâlcevi + suf. -tor.
adj. m., s. m., pl. gâlcevitóri; f. sg. și pl. gâlcevitoáre
Care se gâlcevește; predispus să facă gâlceavă; certăreț; arțăgos; buclucaș; scandalagiu. /a gâlcevi + suf. ~tor