găunoșesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A face să devină sau a deveni găunos. [Pr.: gă-u-] – Din găunos.
vb. (pop.) a se scorboroși, (reg.) a se scorburi. (Trunchiul de copac s-a ~.)
vb. (sil. gă-u-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găunoșésc, imperf. 3 sg. găunoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. găunoșeáscă