interj. (se folosește, repetat, pentru a reda strigătul gâștelor sau pentru a le chema). /Onomat.
interj. – Exprimă gîngureala copiilor și strigătul gîștelor. – Var. gaga, gîga. Creație expresivă. – Der. gîgîi, vb. (despre gîște, a striga), cf. sl. gagati, germ. gackern; gîgîială (var. gîgîitură), s.f. (strigăt al gîștelor); gîgă, s.m. (copil; Bulă, personificare a copilului care le știe pe toate); gagă (var. gîgă, gaică), s.f. (mamă; soră mai mare); gîgîli (var. găgăli), vb. (despre rațe, a striga; despre copii, a gînguri); gîgîlice, s.f. (micuț, mititel; obiect mic); ghirghilic, s.m. (copil, copilaș); gîgîțele, s.f. pl. (anemonă, Anemona pulsatilla); gîgău (var. găgău), s.n. (Trans., terci); găgăuț(ă), s.m. (prost, tont); găgăuție, s.f. (prostie). Cf. gîng-, gogă, gaie.