Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția gardurilor definiție dex
gardurilor
găsește rime pentru
gardurilor
a avea gard
expr. (intl.)
1.
a avea
alibi
.
2.
a avea
adăpost
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gardurilor
a avea învoire de la maiorul Gărdescu
expr. (
mil
.)
a
fugi
din
cazarmă
sărind
peste
gard
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gardurilor
a da ca Ieremia cu oiștea-n gard
expr. (pop.)
a
face
/ a
spune
ceva
nepotrivit
; a
face
o
prostie
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gardurilor
a se lega de gard
expr.
a
abandona
, a
renunța
(
la ceva
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gardurilor
a se lipi
(
de cineva
)
ca
cocoșatul
de
gard
expr.
a
eșua
, a da
greș
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gardurilor
COPIL DE GÁRD
s. v.
bastard
,
copil
din
flori
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gardurilor
GARD,
garduri
, s.n.
1.
Construcție
de
lemn
, de
metal
, de
zidărie
etc. care
împrejmuiește
o
curte
, un
teren
, o
grădină
etc. ♢
Gard
viu
=
plantație
deasă
de
arbuști
, de
forma
unui
gard
(
1
), care
servește
la
împrejmuirea
unui
loc
sau ca
element
decorativ
. ♢ Expr.
A
nimeri
(sau
a da
)
(ca Ieremia) cu
oiștea
-n
gard
= a
spune
un
lucru
nepotrivit
, a
face
o
gafă
, o
prostie
.
A
lega
(pe cineva)
la
gard
= a
prosti
, a
păcăli
(pe cineva).
A
sări
peste
garduri
= a avea o
comportare
imorală
, a
umbla
după
aventuri
amoroase
.
A
sări
peste
(sau
dincolo
de
)
gard
= a
depăși
limita
admisă
(prin
atitudinea
,
faptele
sale
).
A
lega
(ceva)
la
(sau
de
)
gard
= a
abandona
, a
renunța
(la ceva).
2.
împletitură
de
nuiele
, de
trestie
etc. cu care se
face
un
baraj
de-a
curmezișul
unei
ape
curgătoare
pentru
prinderea
peștelui
.
3.
(
Sport
)
Fiecare
dintre
obstacolele
în
formă
de
gard
(
1
) de la unele
probe
atletice
de
alergări
; (la pl.)
probă
atletică
în care se
folosesc
aceste
obstacole
. – Cf.
alb
.
gardh
, sl.
gradŭ
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gardurilor
GARD
s.
1.
împrejmuire
,
îngrăditură
,
ocol
,
ulucă
, (înv. și
reg
.)
ogradă
,
stobor
, (
reg
.)
târcol
, (Mold. și Bucov.)
zăplaz
, (înv.)
cuprins
.
(Și-a
ridicat
un ~ în
jurul
curții
.)
2.
gard
viu
=
spalier
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gardurilor
gard
s. n., pl.
gárduri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gardurilor
GARD ~uri
n.
1)
Construcție
(de
lemn
, de
piatră
, de
metal
etc.) care
înconjoară
un
teren
, o
curte
sau o
grădină
.
♢ ~
viu
împrejmuire
formată
din
plantații
dese
de
arbuști
.
A
nimeri
(
sau
a da
) (
ca Eremia
)
cu
oiștea
în ~
a
spune
sau a
face
ceva
nepotrivit
într-o
situație
; a da
greș
.
A
lega
ceva de ~
a
abandona
ceva; a se
lăsa
de ceva.
A
sări
peste
~
a
trece
peste
limitele
admise
.
A
dezlega
calul
de la ~
a
găsi
ieșire
dintr-o
încurcătură
. 2)
Baraj
de
nuiele
sau de
trestie
făcut
de-a
curmezișul
unei
ape
curgătoare
pentru
a
opri
peștele
. 3)
pl.
sport
Obstacole
amplasate
special
pe o
pistă
de
alergări
. /<
alb
.
gardh
, sl.
gradu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gardurilor
gard (gárduri),
s.n. –
1.
Construcție
care
împrejmuiește
o
curte
. –
2.
Împletitură
care
împrejmuiește
o
proprietate
. –
3.
(
Rar
, Trans.)
Grădină
,
livadă
. – Mr.
gardu
, megl.
gard
.
Sl.
gradŭ
„
perete
;
livadă
” (Miklosich,
Lexicon
,
141; Cihac, II, 115; Conev 79), cf.
alb
.
garth
(Philippide, II, 712 și
DAR
par
a
prefera
o der.
directă
din
alb
.). Ca
baltă
și
daltă
der. din sl.
ridică
o
problemă
fonetică
greu
de explicat: s-a
încercat
rezolvarea
acestei
dificultăți
presupunîndu-se că
împrumutul
rom
. este
anterior
metatezei
lichidelor
sl.,
deci
, că
termenul
sl.
trebuia
să fie *
gardŭ
.
Perfecta
identitate
semantică
,
precum
și
corespondența
exactă
cu
ceilalți
der. din sl. (cf.
grădină
,
grajd
,
îngrădi
,
ogradă
), nu
lasă
nici o
îndoială
în
legătură
cu v. germ.
gards
„
casă
”,
dar
este
puțin
probabil
. Rosetti, II, 116 și Rosetti,
BL,
XIV, 115,
neagă
numai
posibilitatea
der. din sl. Der.
gardagiu
,
s.m. (
pescar
care
folosește
în
loc
de
plasă
o
împletitură
de
răchită
);
gărdui
,
vb. (a
împrejmui
cu
gard
);
gărdurăriță
, s.f. (
pasăre
nedeterminată
);
gărdurărit
, s.n. (
impozit
special
plătit
de
locuitorii
din
județele
Saac (
marelui
armaș
) și Rîmnicul-
Sărat
(celui de al
doilea
spătar
), pe
băuturile
vîndute și pe
porci
;
amendă
plătită
de
aceștia
pe
animalele
care
intrau
în
vie
). Din
rom
.
provine
sb.
garda
(Miklosich,
Etym. Wb.,
76; Petrovici,
Dacor.,
X, 93) ca și rut.
gard
„
dig
,
stăvilar
” (
Candrea
,
Elemente
, 402). Coresi
folosește
grădiș,
s.n. (
împletitură
,
gard
), cu
fonetismul
din sl.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia gardurilor
sáre-gárduri
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gardurilor
sare-garduri
s.m. (înv. și
reg
.)
seducător
de
inimi
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia gardurilor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK