gargarisesc, vb. IV. Refl. A face gargară. ♦ Tranz. și refl. Fig. (Peior.) A vorbi nedeslușit sau fără șir, fără logică. – Din ngr. ghargharízo.
gargarisesc, vb. IV. Refl. A face gargară. ♦ Tranz. și refl. Fig. (Peior.) A vorbi nedeslușit sau fără șir, fără logică. – Din ngr. ghargharízo.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gargarisésc, imperf. 3 sg. gargariseá; conj. prez. 3 sg. și pl. gargariseáscă
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gargarisésc, imperf. 3 sg. gargariseá; conj. prez. 3 sg. și pl. gargariseáscă
intranz. 1) A face gargară. 2) fig. A vorbi incoerent încet și nedeslușit; a bolborosi. /<ngr. gargarizo