definiția garnita definiție dex

garnițe, s.f. Vas de metal cu care se transportă lapte și alte lichide. – Din scr. grnac, pol. garniec, rus. garnec.

s. f., g.-d. art. garníței; pl. garníțe

f. rar Vas cilindric de tinichea pentru păstrarea și transportarea lichidelor (în special a laptelui). /<sb. grnac, pol. garniec, rus. garnec

s.f. – Cutie, bidon. Pol. garniec, rus. garnec (Scriban), din sl. grŭnĭcĭ.

gârnițe, s.f. Arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol (Quercus frainetto). [Var.: gârneáță s.f.] – Din bg., scr. granica.

s. f., g.-d. art. gârniței/gârnéței; pl. gârnițe/gârnéțe

f. Arbore asemănător cu stejarul, dar cu frunzele lungi, fără pețiol (care crește, mai ales, la șes și la poalele munților), folosit în construcții. [Var. gârneață] /<bulg., sb. granica

s.f. – Varietate de stejar (Quercus conferta). – Var. gîrneț, gîrneață. Bg., sb. granica (Cihac, II, 117; Conev 49; DAR), cf. gorun.