gazífic, vb. I. Tranz. 1. A transforma un combustibil solid sau lichid într-un combustibil gazos cu o compoziție chimică diferită de aceea a substanței din care provine. 2. A dispersa un lichid în masa unui gaz2 (pentru a extrage țițeiul prin erupție). [Var.: gazeificá vb. I.] – Gaz2 + suf. -ifica (după fr. gazéifier).
tranz. 1) (combustibilii solizi sau lichizi) A transforma în combustibil gazos. 2) (localități, spații locative, întreprinderi etc.) A asigura cu gaz natural. /<fr. gazéifier
vb. I. tr. A transforma un combustibil solid sau lichid într-un combustibil gazos. [P.i. gazífic, 3,6 -că, var. gazeifica vb. I. / cf. fr. gazéifier].
vb. tr. a transforma un combustibil lichid sau solid într-un gaz prin vaporizare, sublimare sau reacții chimice. (< fr. gazéifier)