s.f. (Tehn.) Proprietate a unor materiale poroase de a se degrada sau distruge sub acțiunea alternativă a înghețului și a dezghețului. – Din fr. gélivité.
s. f., g.-d. art. gelivității
s.f. Rezistență a rocilor și a terenurilor de fundație la acțiunea înghețului și a dezghețului. ♦ (Tehn.) Proprietate a unor materiale de a se dezagrega sub acțiunea înghețului și a dezghețului. [Cf. fr. gélivité].
s. f. 1. proprietate a unor materiale de a deveni gelive. 2. proprietate a rocilor, a pământului de a îngheța la temperaturi joase. (< fr. gélivité)