gemete, s.n. Sunete nearticulate scoase de o ființă care simte o durere (fizică sau morală). ♦ Fig. Freamăt, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [Var.: gémăt, gémet s.n.] – Lat. gemitus.
s. scâncet, tânguire, vaier, vaiet, (rar) scânceală, (înv.) scâncitură. (Un ~ de durere.)
s. v. freamăt, șuierat, vâjâit.
s. n., pl. gémete
n. Sunet înfundat și prelung produs în urma unor dureri chinuitoare. /<lat. gemitus
gemete, s.n. V. geamăt.