Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ghioagelor definiție dex
ghioagelor
găsește rime pentru
ghioagelor
GHIOÁGĂ,
ghioage
, s.f.
1.
Armă
veche
de
luptă
,
alcătuită
dintr-un
fel
de
ciomag
(de
lemn
sau de
fier
) cu
capătul
bombat
și
ghintuit
.
P.gener.
Ciomag
,
bâtă
,
măciucă
.
2.
Capătul
bombat
, de
obicei
ghintuit
, al unei
ghioage
(
1
). –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ghioagelor
GHIOÁGĂ
s.
(
IST
.)
(
reg
.)
nageac
, (înv.)
sopă
. (~
servea
ca
armă
de
luptă
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ghioagelor
GHIOÁGĂ
s. v.
bâtă
,
ciomag
,
măciucă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ghioagelor
ghioágă
s. f. (
sil
.
ghioa-),
g.-d.
art
.
ghioágei
;
pl.
ghioáge
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ghioagelor
GHIOÁ//GĂ ~ge
f.
1)
Băț
lung
și
gros
, cu
măciulie
la un
capăt
;
bâtă
;
măciucă
;
ciomag
. 2)
înv.
Armă
primitivă
de
luptă
,
constând
dintr-un
astfel
de
băț
. 3)
Lovitură
dată cu un
asemenea
băț
. 4)
Capătul
bombat
și
ghintuit
al unui
buzdugan
. [G.-D.
ghioagei
;
Sil
.
ghioa-
] /<lat.
clova
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ghioagelor
ghioágă (ghioáge),
s.f. –
Măciucă
. – Var. (înv.)
ghigă, ghegă, ghioacă.
Mr.
cl’oagă, gl’ogă.
Origine
obscură
. Se
pleacă
de
obicei
de la lat.
clāva
(Hasdeu,
Col. lui Traian
, III;
DAR
), al
cărui
rezultat
ar
fi *
ghie
;
pentru
al
doilea
element
nesatisfăcător
explicat
, cf.
buturugă
, bîzdoagă,
măciucă
.
Totuși
,
explicația
nu este
convingătoare
; pare
preferabil
să se
presupună
un *
ghiob
(‹
gheb
?) cu
varianta
f., ca
moț
,
moacă
,
boț
,
boacă
;
pentru
variația
consonantică
, cf.
ghiborț
,
ghigorț
,
precum
și
ghidănac
, s.n. (Olt.,
măciucă
),
probabil
în
loc
de *
ghibănac.
Der. din lat. *
clāvica
(Weigand,
Jb.,
XII, 109; cf. REW 1978 și
Pascu
,
Beiträge
, 9), din lat. *
globica
(Giuglea,
Dacor.,
IV
, 1554), sau din sl.
glogŭ
(Miklosich,
Consonantismus
, II, 57), nu pare
posibilă
.
Alb
.
kljokë
trebuie
să
provină
din mr.; bg.
gega
(cf. Romansky 105) și ngr. γλογίά „
lance
”
depind
evident
de
rom
. – Der.
ghigar
, s.m. (înv.,
porcar
,
cioban
);
ghiogar
, s.m. (
bătăuș
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ghioagelor
ghioagă
,
ghioage
s.f.
palmă
mare
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia ghioagelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK