ghioluri, s.n. Lac sau baltă (mare) cu fundul plin de mâl. – Din tc. göl.
s. n., pl. ghióluri
n. pop. Apă stătătoare cu fundul mâlos. /<turc. göl
s.n. – Lac, baltă. – Mr. ghiole. Tc. göl (Șeineanu, II, 182; Lokotsch 729).