girez, vb. I. Tranz. V. gera.
girez, vb. I. Tranz. A-și da girul, a garanta printr-un gir (o cambie). – Din germ. girieren.
vb. v. garanta.
(a garanta) vb., ind. prez. 1 sg. giréz, 3 sg. și pl. gireáză
tranz. (polițe, cambii) A garanta printr-un gir. /<it. girare, germ. girieren
vb. I. I. tr. 1. A garanta printr-un gir o cambie. 2. V. gera. II. refl., intr. (Despre vânt) A(-și) schimba treptat direcția de la dreapta spre stânga; a se roti. ♦ (Despre nave) A se roti în jurul unei ancore sub acțiunea vântului sau a curentului de maree. [< it. girare].