giruri, s.n. 1. Semnătură pe o cambie prin care proprietarul cambiei dispune plata sumei prevăzute în document către o anumită persoană și la o dată anumită. 2. Mijloc, act prin care cineva garantează pentru acțiunile, cinstea, angajamentele etc. cuiva. – Din it. gira, germ. Giro.
n. 1) Semnătură pe dosul unei cambii prin care semnatarul garantează achitarea ei. 2) Mijloc prin care o persoană garantează pentru acțiunile, angajamentele altei persoane. /<it. giro, germ. Giro
s.n. – 1. Semnătură pe o cambie prin care proprietarul ei dispune plata sumei prevăzute. – 2. Mijloc, act prin care cineva garantează pentru acțiunile, cinstea etc. cuiva. It. giro (sec. XIX). – Der. gira, vb. (a-și da girul); girant, s.m. (persoană care girează); giratar, s.m. (persoană în favoarea căreia este girată o cambie); giratoriu, adj., din it. giratorio, fr. giratoire.
s.n. Semnătură pe dosul unei cambii, prin care semnatarul garantează achitarea ei sau prin care proprietarul cambiei o transmite altcuiva. [< it. giro].
s. n. 1. operație prin care beneficiarul unui titlu de credit (cambie, cec etc.) transferă asupra unei alte persoane dreptul de proprietate și obligațiile ce decurg din acest document. 2. mijloc prin care cineva garantează pentru cinstea, acțiunile cuiva. (< it. giro, germ. Giro)