glasez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură (1); a glazura. 2. A da lustru1 sau apret unui obiect (de piele). – Din fr. glacer.
tranz. 1) (torturi, prăjituri, bomboane etc.) A acoperi cu glazură. 2) (obiecte, mai ales din piele) A trata cu apret, făcând să lucească. /<fr. glacer
vb. I. În gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios și neted, în special a acoperi un tort, o prăjitură, fursecuri sau fructe cu o glazură de zahăr, dar și alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic.
vb. I. tr. 1. A acoperi cu glazură o prăjitură, un fruct etc. 2. A apreta (un obiect de piele). [< fr. glacer].