Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția gloante definiție dex
gloante
găsește rime pentru
gloante
Cuvinte apropiate:
gloanţe
,
glonte
a avea un glonț pe țeavă
expr. (-
er
. – d.
bărbați
) a fi
excitat
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gloante
GLOÁNȚĂ
s. v.
bulbuc
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gloante
gloanțe
s.f. pl.
1.
(
înv.
)
bani
.
2.
mâncare
de
fasole
.
3.
mâncare
cu
cocoloașe
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gloante
GLONȚ,
gloanțe
, s.n.
Mic
proiectil
de
oțel
, de
aramă
sau de
plumb
,
pentru
unele
arme
de
foc
. ♦ (
Adverbial
)
Extrem
de
repede
.
Se
duce
glonț
. [Var.:
glónte
s.n.] –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gloante
GLONȚ
s.
1.
v.
cartuș
.
2.
(pop.)
plumb
, (Transilv. și
Ban
.)
șiret
.
(
Ciuruit
de ~oanțe.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gloante
glonț
s. n., pl.
gloánțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gloante
GLONȚ gloánțe
n.
Proiectil
mic
pentru
armele
de
foc
manuale
.
♢ ~
exploziv
glonț
care
explodează
când
lovește
ținta
.
~
trasor
glonț
fosforescent
,
vizibil
pe o
mare
parte
a
traiectoriei
lui. [Var.
glonte
] /cf.
ung
.
galacs
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gloante
glonț (gloánțe),
s.n. –
1.
Greutate
,
obiect
greu
. –
2.
Mic
proiectil
pentru
armă
de
foc
. –
3.
Plumb
la
năvodul
de
pescuit
.
Creație
expresivă
, pe
baza
rădăcinii
glo
-
, v.
aici
.
Identitatea
fonetică
și
semantică
pe care o
reprezintă
cu
g(o)
lom
(o)
ț
și
clonț
este
evidentă
.
Primul
sens
apare
numai
în
expresia
„a
cădea
greu
la
stomac
”.
Originea
cuvîntului a
suscitat
discuții
; după Cihac, II, 501 și
DAR
, din mag.
golyócs
și
galacs
, der. care nu este
satisfăcătoare
; după Scriban, de la
grăunte
sau
grunț
. Skok 73
pleacă
de la sb.
glonta
„
glonț
”, pe care
îl
der. din germ.
Flinte
„
pușcă
mică
”; însă
etimonul
germ. nu
satisface
iar
cuvîntul sb. este mai
curînd
de
origine
rom
.
Natura
expresivă
a lui
glonț
devine
de
asemenea
evidentă
prin der.
săi
;
gloanță
, s.f. (înv.,
proiectil
de
tun
);
glonțiș
, s.n. (
pietriș
);
glonțan
, s.m. (
pietriș
,
prundiș
), cf.
clonțan
;
glonțuros,
adj. (
pietros
), cf.
grunțuros
. Din
rom
.
provine
sb.
glonta
și mag.
golonc
„
glonț
” (Edelspascher 14).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia gloante
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK