glodiri, s.f. Acțiunea de a glodi și rezultatul ei. – V. glodi.
s. f., g.-d. art. glodírii; pl. glodíri
glodește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A freca, a roade, a înțepa (o parte a corpului), producând o senzație neplăcută, durere etc. – Din scr., rus. glodati. Cf. glod.
vb. v. roade.
vb., ind. prez. 1 sg. glodésc, imperf. 3 sg. glodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. glodeáscă
vb. – 1. A freca, a rade. – 2. A strînge. Sl. glodati „a rade” (DAR).
glodesc, vb. IV. Tranz. A freca, a roade, a înțepa. – Sb., rus. glodati.