grăitori, -oare, adj. Care grăiește; (în special) convingător, elocvent, concludent. Dovadă grăitoare. [Pr.: gră-i-] – Grăi + suf. -tor.
adj. m., pl. grăitóri; f. sg. și pl. grăitoáre
1) Care grăiește; cu facultatea de a grăi. Papagal ~. 2) Care constituie o dovadă serioasă; vorbitor de la sine; semnificativ. /a grăi + suf. ~tor