s.f. Tendință, intenție, dorință de a face ceva sau de a ajunge undeva cât mai repede; iuțeală, viteză (mare) cu care se face ceva; zor1, grăbire. ♢ Loc. adv. În grabă sau în graba mare = grabnic, repede. – Din grăbi (derivat regresiv).
s. 1. iuțeală, rapiditate, repezeală, repeziciune, viteză, zor, (rar) grăbire, (înv. și pop.) repejune. (A făcut ceva în mare ~.) 2. v. urgență. 3. precipitare, precipitație, pripă, pripeală, pripire, zor. (~ strică treaba.)