grădinăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de definitie/cultiva">cultivarea unei grădini. – Din grădinar.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grădinărésc, imperf. 3 sg. grădinăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. grădinăreáscă
s.n. Ocupația, profesiunea grădinarului; grădinărie. – V. grădinări.