grafici, -ce, adj., GRÁFIC, grafice, s.n., GRÁFICĂ s.f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode. 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură. II. 1. S.n. Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 2. S.f. Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite materiale. – Din fr. graphique.
grafici, -ce, adj., GRÁFIC, grafice, s.n., GRÁFICĂ s.f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode. 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură. II. 1. S.n. Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 2. S.f. Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite materiale. – Din fr. graphique.
1) Care ține de modul de reprezentare prin diagrame și, mai ales, prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile; propriu reprezentării prin diagrame și prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile. Tabel ~ al oscilațiilor de temperatură. 2) Care ține de reprezentarea sunetelor vorbirii în scris; propriu reprezentării sunetelor vorbirii în scris. Semn ~. 3) Care ține de realizarea tipografică a unei tipărituri; propriu modului de realizare prin mijloace tipografice a unei tipărituri. Imprimare ~că. ♢ Arte ~ce tehnica reproducerii și multiplicării originalelor, scrise sau desenate, în vederea tipăririi. /< fr. graphique
n. 1) Reprezentare prin desen a raportului dintre două sau mai multe variabile. 2) Redare prin linii, puncte, hărți, tabele a anumitor date. /<fr. graphique
s.n. 1. Privitor la metoda, la felul de a reprezenta (ceva) prin linii sau figuri. 2. Referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ♢ Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. // s.n. Reprezentare prin desen a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; diagramă. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „scris”, „desenat”, „tipărit”. [Cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus].
I. adj. 1. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri. 2. referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. o arte ĕ = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. II. s. n. reprezentare schematică a raportului dintre mărimi variabile; diagramă. III. s. f. arta scrisului, a desenului fără culori și a celui tehnic. (< fr. graphique, lat. graphicus, gr. graphikos)