grajduri, s.n. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – Din sl. graždĩ.
s. (înv. și reg.) sălaș, staul, (reg., mai ales în Transilv.) poiată, (Transilv.) cobălteață, (Mold. și prin Transilv.) pătul, (prin Mold.) serai, (Ban.) ștal, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău, (Ban.) ștalog. (Vitele se adăpostesc în ~.)
n. Construcție specială pentru adăpostirea animalelor domestice (cai, vaci, boi). /<sl. graždi
s.n. – 1. Construcție pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – 2. Iesle. Sl. graždĭ (Miklosich, Lexicon, 151; Cihac, II, 115; Conev 79; DAR), cf. bg. grazd. – Der. grăjdar, s.m. (bărbat care se ocupă de îngrijirea animalelor dintr-un grajd).