gratulez, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Astăzi rar) A (se) felicita; a (se) lăuda. – Din lat. gratulari, it. gratulare.
vb., ind. prez. 1 sg. gratuléz, 3 sg. și pl. gratuleáză
tranz. A trata cu urări de bine în legătură cu un eveniment; a felicita. /<lat. gratulari