grimase, s.f. Strâmbătură voită sau spontană a feței (care exprimă o anumită stare sufletească). ♦ Fig. Aparență înșelătoare, mincinoasă; disimulare. – Din fr. grimace.
s. schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură, (livr.) rictus, (rar) schimă, strâmbet, (pop. și fam.) scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură. (O ~ de durere.)
f. Contorsiune involuntară sau voită a mușchilor feței; schimonosire a feței; schimonositură; strâmbătură. ~ de durere. ~ de dezacord. /<fr. grimace
s.f. Strâmbătură, schimonoseală a feței. [< fr. grimace].
s. f. strâmbătură, schimonoseală a feței. (< fr. grimace)