grinotez, vb. I. Tranz. A decupa o tablă cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). – Din fr. grignoter.
vb., ind. prez. 3 sg. grinoteáză
vb. I. tr. (Tehn.) A decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. [< fr. grignoter].