grosolani, -e, adj. 1. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de delicatețe; nepoliticos, necioplit. 2. (Despre obiecte) Insuficient prelucrat sau prelucrat în mod sumar, primitiv; brut, necizelat. – Din it. grossolano.
adj., adv., s. 1. adj. v. butucănos. 2. adj. v. brut. 3. adj., adv. primitiv, rudimentar. (Grindă cioplită ~.) 4. adj. v. ordinar. 5. adj., s. v. mitocan. 6. adj. v. mitocănesc. 7. adv. v. mitocănește. 8. adj. (livr.) cras. (O ignoranță ~.)
1) Care vădește lipsă de delicatețe; fără menajamente; brutal. 2) Care este lipsit de finețe. Gusturi ~e. 3) Care este de calitate proastă sau care este insuficient prelucrat; grosier. /<it. grossolano
adj. – Necioplit. It. grossolano (sec. XIX). – Der. grosolănie, s.f. (grosolănie).
adj. Nepoliticos, necioplit. ♦ Insuficient prelucrat, brut, necizelat. [< it. grossolano].
adj. 1. nepoliticos, necioplit. 2. insuficient prelucrat, brut. (< it. grossolano)
grosolănii, s.f. Faptă, vorbă, atitudine de om grosolan; fire de om grosolan; mojicie, bădărănie, mitocănie. – Grosolan + suf. -ie.
s. bădărănie, impolitețe, indelica-tețe, mahalagism, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, (pop.) mocofănie, mocofănism, (reg.) modoră-nie, (înv.) grosime, râtănie, (rar fig.) necioplire. (Ai comis o ~.)
s. f., art. grosolănía, g.-d. art. grosolăníei; pl. grosolăníi, art. grosolăníile
f. 1) Manifestare de om grosolan; dobitocie; brutalitate. 2) Atitudine grosolană. /grosolan + suf. ~ie