gube, s.f. (Reg.) Sarică; suman (mițos). – Din magh. guba.
s. v. dulamă, sarică, suman, țundră.
s. f., g.-d. art. gúbei; pl. gúbe
s.f. – (Trans.) Suman. – Var. gub. Mag. guba (Cihac, II, 501; DAR). – Der. băbău (var. bobou, bubău), s.n. (Trans. și Munt., sarică; manta de lînă).